Frântă…

Au fost momente, Doamne, în care Faţa Ta a strălucit cu putere peste mine…Mîna Ta a risipit binecuvântări deasupra mea…Inima ta a bătut doar pentru a-Ţi vedea Fiica fericită şi împlinită în lumea aceasta avidă după un colţişor de pace, de linişte, de părtăşie, un colţişor de …Dumnezeu…

Le aveam pe toate…dar nu mă puteam bucura de ele, pentru că nu Te lăsam pe Tine, Domnul meu, să îmi conduci destinul…sufletul îmi era acoperit de un văl de falsă înţelepciune, falsă siguranţă de sine, fals echilibru…şi toate aceste etichete atârnau greu, bătute în cuie, pe suprafaţa inimii mele netede…

Şi atunci, Tată, ai luat uşor în mâinile Tale inima mea şi ai zdrobit-o…ai frânt fiecare bucăţică încăpăţânată, acoperită de demnitate si mândrie…ai frânt ultima fărâmă de Eu..până a ajuns să capete un freamăt ciudat…un susur blând….

“Trestia frântă n-o va zdrobi şi mucul care mai arde încă, nu-l va stinge…”

Ai luat acel morman de praf, care fusese odată o inimă trufaşă, de neatins…şi ai turnat din dragostea Ta necondiţionată…dând naştere unei inimi cu totul nouă…

O inimă plină de cicatrici, dar gata de a se dărui celorlalţi, cu riscul de a mai fi zdrobită de nenumărate ori…

O inimă care îmi aparţine, dar care de fapt nu este a mea…

O inimă supusă, dar învingătoare…

O inimă făcută praf, dar mai curată şi mai limpede ca oricare altă inimă neatinsă…

Tată, inima aceasta m-a învăţat să apreciez momentele în care Tu eşti aproape de ea…momentele în care Tu Îţi întinzi Mâinile să o mângâi…momentele în care aceleaşi Mâini care m-au mângâiat, mă vor zdrobi din nou…ca să învăţ ce este lupta şi cum pot birui…

Inima aceasta m-a învăţat să îmi ridic privirea dinspre comorile acestui pământ, spre cele eterne…spre bogăţia inimii mele zdrobite, bogăţie ce nu poate fi zdrobită…

Din nou îndrăznesc să mă apropii de Tine, Tati…dau drumul a tot ceea ce am adunat în mâini…

Astăzi am avut onoarea să fiu zdrobită din nou de Tine

Living on my own, thinking for myself
Castles in the sand, temporary wealth
Walls are falling down, storms are closing in
Tears have filled my eyes, here I am again

Chorus:
And I’ve held out as long as I can
Now I’m letting go and holding out my hand
Daddy, here I am again, will you take me back tonight
I went and made the world my friend, and it left me high and dry
I dragged Your name back through the mud
That You first found me in
Not worthy to be called Your son
Is this to be my end?
Daddy, here I am
Here I am again

Curse this morning sun, drags me in to one more day
Of reaping what I’ve sown, of living with my shame
Welcome to my world, and the life that I have made
Where one day you’re a prince, the next day your a slave

Un gând…

Cum arată o dragoste perfectă?

Oare voi fi mereu nevoită să dau totul-să îmi ofer fiinţa, talentele, zâmbetul, optimismul, încurajările, dragostea şi încrederea…

Şi să primesc în schimb…nimic,absolut nimic…

Oare dragostea între oameni care se dăruie, care se sacrifică, care ascultă, care îşi face timp, este….o noţiune relativă, o simplă sintagmă ce decupează în inimi marele nostru vis?

Dar, ce contează toate acestea pe lângă dragostea ciudată cu care mă iubeşte El?

S-a dat pe Sine Însuşi, viaţa, slava şi gloria Sa a schimbat-o pe iertarea şi salvarea mea…şi a primit in schimb…nimic, absolut nimic…

Oare nu sunt eu chemată la acelaşi lucru?

Iubeşte cu o dragoste extravagantă

Your love is extravagant
Your friendship, it is intimate
I feel I’m moving to the rhythm of Your grace
Your fragrance is intoxicating in the secret place
Cause Your love is extravagant

Chorus:
Spread wide in the arms of Christ there’s a love that covers sin
No greater love have I ever known; You considered me a friend
Capture my heart again

Your love is extravagant
Your friendship, it is intimate
I feel I’m moving to the rhythm of Your grace
Your fragrance is intoxicating in the secret place
Your love is extravagant

Spread wide in the arms of Christ there’s a love that covers sin
No greater love have I ever known; You considered me a friend
Spread wide in the arms of Christ there’s a love that covers sin
No greater love have I ever known; You considered me a friend
Capture my heart again

Your love is extravagant
Your friendship, it is intimate

Cea mai frumoasă poveste de dragoste…

“Mi-aduc aminte, oh, mi-aduc aminte

de tinereţea ta, când mă urmai

cu lacrimi şi fior, fără cuvinte,

şi gata viaţa însăşi sa Mi-o dai…

M-ai fi urmat, departe sau aproape,

într-un mănos sau fără apă loc…

M-ai fi urmat, de-aş fi cerut, pe ape…

M-ai fi urmat, de-aş fi cerut, prin foc…

Într-un pământ uscat şi fără apă,

ţi-eram Izvor şi Hrană şi Umbrar…

Eram Eu Insumi Cel ce te adapă

şi îndeajuns ţi-era cerescul Har…

Şi nu doreai nici hrană şi nici haină,

nici casă, nici averi, nimic prea mult.

Pe-atunci, a propăşirii tale taină

era să fii cu Mine ne-ntrerupt.

Suprema bucurie-rugăciunea,

cântarea-n umbra sfintei părtăşii.

Zadarnic te chema afară Lumea.

Erai zdrobit de mila ei.

Mai ştii…?

În cămăruţa-nchisă pentru Lume,

în care stam de vorbă fără grai,

te dezmierdam cu negrăite nume,

iar tu…fără Cuvânt Mă adorai…

Dorinţa Mea ti-era suprema lege.

Ce fericire-n împlinirea sa!

Erai copilul Meu.

Eu-Domn şi Rege.

Desăvârşită-a fost umblarea ta!

Aveai atâta încredere în Mine,

ţâşnită din iubirea ta dintâi!

Cum aş putea sâ nu-Mi aduc aminte,

când azi, cu Mine-aşa puţin rămâi!

Azi ai pierdut şi golu-acela mare

ce decupa în tine Chipul Meu

şi te-ai pornit la marea căutare…

Te-ai săturat să fii înalt mereu,

Te-ai săturat de binecuvântare.

Ţi-e dor să cazi, să cauţi în zadar

Ţi-e dor să-nalţi din când în când altare,

să arzi spre alţii, însuţi, pe altar.

Dar nu ţi-e dor de slăvile divine

în care-ai fost cu totul împlinit…?

Nu ţi-este dor, cum Mie Mi-e de tine ?

De-ai şti cât Har ai încă de primit….!”

Aşa-mi vorbi Isus, prin Ieremia,

ţinând în mână ramul de migdal

şi când Şi-a şters o lacrimă, mânia

s-a ridicat în mine ca un val :

Cum am putut s-ajung atât de rece?

Cum am putut să nu Îl mai ador?

O, Doamne, pe alături nu îmi trece!

Mi-a fost de Tine-atât…atât de dor….

(Tatiana Topciu-Eterna primăvară)

O dragoste mai presus de raţiune…

El m-a ridicat…m-a iubit…m-a împlinit ca fiinţă…

Şi, deşi m-am depărtat de El de nenumărate ori, totuşi…Mă iubeşte, te iubeşte…

“Mi-aduc aminte încă de dragostea pe care o aveai când erai tânără, de iubirea ta când erai logodită, când Mă urmai în pustie, într-un pământ nesemănat…” (Ieremia 2:2)

Nu îţi este dor de El?

Take a look at the mountain
Stretching a mile high
Take a look at the ocean
Far as your eye can see
And think of Me

Take a look at the desert
Do you feel like a grain of sand?
I am with you wherever
Where you go is where I am

And I’m always thinking of you
Take a look around you
I’m spelling it out one by one

(Chorus)
I love you more than the sun
And the stars that I taught how to shine
You are mine, and you shine for me too
I love you yesterday and today
And tomorrow, I’ll say it again and again
I love you more

Just a face in the city
Just a tear on a crowded street
But you are one in a million
And you belong to Me

And I want you to know
That I’m not letting to
Even when you come undone

(Chorus)
I love you more than the sun
And the stars that I taught how to shine
You are mine, and you shine for me too
I love you yesterday and today
And tomorrow, I’ll say it again and again
I love you more

Shine for Me
Shine for Me
Shine on, shine on
Shine for Me

(Chorus)
I love you more than the sun
And the stars that I taught how to shine
You are mine, and you shine for me too
I love you yesterday and today
And tomorrow, I’ll say it again and again
I love you more

Preţuit…

“De aceea, pentru că ai preţ în ochii mei, pentru că eşti preţuit şi te iubesc, dau oameni pentru tine şi popoare pentru viaţa ta. Nu te teme de nimic, căci Eu sunt cu tine…”

Tată, cu aceste cuvinte minunate m-ai întâmpinat în ziua aceea senină..când mi-am întins braţele spre Tine..şi plină de speranţă am hotarât să trăiesc pentru Cer…pentru Tine…

De atunci, Dragostea Ta nu a încetat să ma copleşească la fiecare pas…

Începând cu sacrifiul suprem de la Golgota, pe care de altfel nici nu-l meritam…până la fiecare răsărit de soare pe care mi-l dăruiai dimineaţa, ca o pecete a iubirii Tale..până la fiecare bătaie de aripă a fluturelui viu colorat, ce mă făcea să te laud fără cuvinte..până la fiecare petală de trandafir ce îmi mângâia obrazul, ca un surâs al Celui Preasfânt…

Prin oameni, prin flori, prin cântec, prin zâmbet…prin toate erai lângă mine, îmi vorbeai şi mă apropiai tot mai mult de Scaunul Harului Tău…

De ce vorbesc la trecut?

Pentru că astăzi retrăiesc aceste momente…şi mă întreb dacă mai realizez încă preţul pe care îl am în ochii Tăi?

Da,Tată…încă eşti aici…şi chiar dacă uneori zgomotul asurzitor al lumii nu îmi dă voie să-Ţi aud susurul blând, atingerea-Ţi caldă nu poate fi confundată…Nu merit - eu, un fir de praf pe ţărmul infinit al timpului şi spaţiului- nu sunt vrednică de dragostea Ta..şi totuşi-am preţ În ochii Tăi…

Cît de minunat eşti Tu,Domnul meu…de aceea Te-am iubit ieri…Te iubesc astăzi..şi te voi iubi şi mâine…

Te voi iubi o veşnicie…

Empty Hands held high
Such Small sacrifice
If not joined with my life
I sing in vain tonight

May the words I say
And the things I do
Make my lifesong sing
Bring a smile to you
Chorus:
Let my lifesong sing to You
Let my lifesong sing to You
I want to sign your name
to the end of this day
Knowing that my heart was true
Let my lifesong sing to You

LORD, I give my life
A Living sacrifice
To reach a world in need
To be your hands and feet

So may the words I say
And the things I do
Make my lifesong sing
Bring a smile to You

Frăţia rogojinelor…

Plin de vise şi speranţe, un olog se lasă purtat pe braţe de prietenii lui…După ce şi-a petrecut întreaga viaţă pe o rogojină, nădăjduind că într-o bună zi va putea alerga, va putea lucra, îşi va putea purta copilaşii în braţe, astăzi urma să aibă loc minunea…Domnul Isus Hristos îl va vindeca..oh, ba mai mult, îi vor fi iertate şi păcatele..

Acum gândeşte-te la un aspect ce scapă multora dintre noi…Acel olog a putut fi salvat în primul rând datorită prietenilor acestuia…care l-au purtat pe braţe până la Doctorul Suprem…

Această perspectivă este valorificată cu mult mai mult în cartea pastorului John Ortberg-”Toţi sunt normali până ajungi să-i cunoşti”…Şi principalul lucru care reiese din această întâmplare este importanţa prietenilor în viaţa noastră…

După cum şi autorul cărţii afirma…“Trăim într-o lume grăbită, un loc nu prea primitor pentru aceia care nu pot să alerge la fel de repede ca şi ceilalţi”…Şi deşi noi nu vrem sa recunoaştem,fiecare are rogojina lui..ne mişcăm diferit,unii mai repede,alţii mai lent, uneori rămânem ologi…si negăm cu desăvârşire faptul că am avea “rogojina” noastra…

Minunat este că în jurul nostru încă mai există acele fiinţe numite “prieteni” care ne poartă rogojina..Ei sunt acolo, chiar dacă noi nu-i vedem, chiar dacă sunt atât de neînsemnaţi, ei există…Şi atunci când se pare că totul în jur se prăbuşeşte, prietenul este acela care îţi aude strigătul…

Poate că te indoieşti cu privire la prietenii pe care îi ai..poate ţi se pare că eşti singur…singur în spaţiu..singur în convingeri…Însă priveşte cu atenţie în jur…s-ar putea ca mintea ta să fie prea ocupată cu “a căuta”, răspunsul aflându-se chiar sub ochii tăi…

Aminteşte-ţi că am fost creaţi să cunoaştem măreţia de a fi una…Şi deşi se spune că în noi există un gol de forma lui Dumnezeu..ei bine, în noi există două goluri…iar celălalt nu poate fi umplut decât prin prezenţa unui om..a unei fiinţe în stare să îţi poarte rogojina…

“Nu este bine ca omul să fie singur..”

Iar acum, ţine minte…“Oamenii înţelepţi nu folosesc cuptorul cu microunde când este vorba de relaţiile cu prietenii…Nu se poate să asculţi la repezeală…Nu se poate să plăngi cu cei ce plâng la repezeală…Nici nu poţi râde cu cei ce râd la repezeală…”

Poartă rogojina celui de lângă tine şi lasă-te purtat pe braţe…Nu eşti singur…E şI EL lângă tine…

Va fi lîngă tine mereu…Rezistă căci El te va salva…

I’ve been there a thousand times
I’ve felt the rain like a thousand knives
And it hurts
I know it hurts
I’ve been there like a fighter plane
Tryin’ fly my way through a hurricane
And it’s hard
I know it’s hard

Don’t be afraid
You’ll make it through
Just call out to me and I’ll come running to you

Hold on, hold on
When the current pulls you under
And your heart beats like thunder
Just give me your hand
And hold on, hold on
Unitl the storm is over
And I’ll be fighting for you
Just give me your hand and
Hold on

I’ll give you hope, I’ll give you faith
And if it’s dark, I’ll light the way
For you, for you
By your side, until the end
Until you’re standing tall again
I’m here, I’ll always be here
And if the tide, sweeps you out to sea
When your strength is gone, and it’s hard to believe

Hold on, hold on
When the current pulls you under
And your heart beats like thunder
Just give me your hand
And hold on, hold on
Until the storm is over
And I’ll be fighting for you
Just give me your hand

Ooooo so…
Hold on, hold on
When the current pulls you under
And your heart beats like thunder
Just give me your hand
And hold on, hold on
Unitl the storm is over
And I’ll be fighting for you
Just give me your hand
And hold on, hold on

Ganduri in noapte…

Mult prea obosita de ritmul alert al evenimentelor, m-am asezat in coltisorul nostru..si dupa cum stii,Tata,Ti-am vorbit….

Zambeam in seara aceasta..Fata imi radia de fericire…si totusi sufletul meu inchistat plangea, infricosat de fetele oamenilor necunoscuti, de vorbele lor, de gesturile lor, simtindu-ma straina de mine insami…

Cerul tacea?…. sau freamatul din jurul meu era prea puternic si ii acoperea susurul bland?

Unde esti Tu,Doamne, cand Te strig?

Iti cantam cu inima, cu vocea, cu duhul..si totusi,eram complet goala pe dinauntru…

Umple-ma din nou cu Prezenta Ta…

Caci stiu ca atunci cand Mana mea o atinge pe a Ta, sunt coplesita de curaj, de indrazneala…

Si devin altcineva…altceva…altfel…

Devin puternica…fiica Ta care nu se mai ascunde in spatele zambetelor si a comentariilor inteligente…

Devin frumoasa..fiica Ta luminata pe dinauntru si luminoasa pe dinafara…

Devin biruitoare…pentru ca pot totul in Tine…

da..sunt singura,complet singura pe aceasta cale si e cumplit de greu sa ma apropii de acele fiinte ciudate, numite oameni, gata sa ma raneasca…e cumplit de greu sa evit spinii pe care ii arunca si piedicile pe care mi le pun…

Insa, cerul e mereu deasupra mea..Imi ridic ochii,mainile si glasul catre azuriul orbitor…si Iti multumesc ca-mi esti apropae..

Din nou a Ta…

When I wander through the desert
And I’m longing for my home
All my dreams have gone astray
When I’m stranded in the valley
And I’m tired and all alone
It seems like I’ve lost my way

I go running to Your moutain
Where your mercy sets me free

[chorus]
You are my strong tower
Shelter over me
Beautiful and mighty
Everlasting King
You are my strong tower
Fortress when I’m weak
Your name is true and holy
And Your face is all I seek

In the middle of my darkness
In the midst of all my fear
You’re my refuge and my hope
When the storm of life is raging
And the thunder’s all I hear
You speak softly to my soul

Al Lui sau nu?

Uita-te in jur…priveste bine…si aminteste-ti ca tu nu apartii acestei lumi…

Esti un copil de Dumnezeu…un om neobisnuit…

Si acu intreaba-te…Prin ce esti tu diferit de ceilalti? Ce te face special?

Muntii nu ii poti misca, minuni nu poti infaptui…semne nu sunt de ajuns ca ceilalti sa fie impresionati..ei vor traire..vor sa-L vada pe Hristos in purtarea ta…

Te-ai gandit vreodata ca Tu esti Oglinda lui Dumnezeu…si oamenii Il vad pe El prin tine…

Cata responsabilitate si totusi cata indiferenta…

Indrazneste sa spui Nu…indrazneste sa fii diferit…indrazneste sa-ti infranezi poftele…indrazneste ..caci El a biruit lumea..

Nu te insela, imitand comportamentul celor din jur…mintindu-te ca lucrurile pe care le faci sunt cu totul altfel decat ale lor..ca le faci intr-o maniera dupa voia lui Dumnezeu…

Renunta la tot ce promoveaza lumea pana nu e prea tarziu…Astazi spune Nu pamantului si Da cerului…

It’s crowded in worship today
As she slips in
Trying to fade into the faces
The girls’ teasing laughter is carrying farther than they know
Farther than they know

CHORUS
But if we are the Body
Why aren’t His arms reaching
Why aren’t His hands healing
Why aren’t His words teaching
And if we are the Body
Why aren’t His feet going
Why is His love not showing them there is a way
There is a way

A traveler is far away from home
He sheds his coat
And quietly sinks into the back row
The weight of their judgmental glances tells him that his chances
Are better out on the road

CHORUS
But if we are the Body
Why aren’t His arms reaching
Why aren’t His hands healing
Why aren’t His words teaching
And if we are the Body
Why aren’t His feet going
Why is His love not showing them there is a way

Jesus paid much too high a price
For us to pick and choose who should come
And we are the Body of Christ

Chorus (2x)
If we are the body
Why aren’t His arms reaching
Why aren’t His hands healing
Why aren’t His words teaching
And if we are the body
Why aren’t His feet going
Why is His love not showing them there is a way

Jesus is the way

Ziua perfecta…

Doamne, visez la o zi perfecta…in care amaraciunea nu-mi va mai conduce inima…in care nu voi mai fi nevoita sa tac inaintea celor ce ma judeca…o zi in care gura se va deschide doar ca sa Iti aduca Tie slava, glorie si cinste…

Doamne, stiu ca acea zi este atat de aproape..vindecarea e chiar inaintea mea…scaparea si izbavirea se pot zari in intunericul orizontului vietii mele…

De aceea vreau sa veghez..pentru ca acea zi perfecta sa ma gaseasca pregatita…voi sta pe genunchi,plecata inaintea maretiei Tale…si inima nu va inceta sa Iti cante…

Da, inima si gura mea nu vor inceta sa cante pe Creatorul meu…pe Cel ce a facut atatea pentru mine…nu,nu voi tacea…voi canta acea zi perfecta…Te voi canta pe Tine…

Creation waits for Him to move.
The revelation of the truth,
Every eye will finally see.
The perfect day will come at last.
He will break the darkened glass.
With everyone on bended knee,
Maybe tomorrow, maybe in a hundred years.

The perfect day will come I know.
When I will dance around the throne.
With the angels, I will give Him praise.
I will finally get to meet the who made joy complete.
The perfect One on the perfect day.
I am waiting for the perfect day.

The world I know will pass away.
Only his love will remain.
All His work will then be done.
With his children gathered ’round,
They will make a joyful sound,
Giving glory to the risen Son.
I’m just a dreamer and I am dreaming of the day.

I will keep my eyes focused on the prize.
I will run to the One who has called me.
Each new day begins singing songs to Him, hallelujah.
You alone are holy. You alone are holy.

His presence sweeter than before,
I won’t be crying anymore.
More of Him is all I need.

You alone are holy. You alone are holy. You alone are holy.
Jesus, You are holy. You alone are holy. You alone are holy. You alone are holy. You alone are holy. You alone are holy.
I am waiting for the perfect day.

Puiul de lebada…

Primul articol postat pe acest blog s-a numit “ratusca cea urata”..echivalentul unui copil de Dumnezeu..o metafora ce ma defineste si te defineste intru totul..

Astazi va propun o varianta versificata,apartinand marelui poet crestin Costache Ioanid…

Autor : Costache Ioanid

Puiul de lebădă

Se revarsa din cranguri intaia zi cu soare,
loveau ciocanitoare in rugi de trandafiri,
de parca primavara cea vesnic zambitoare
batea la usa lumii cu degete subtiri.
Si Iata gospodina s-a inaltat pe scara
sa puna sus in cosuri, un asternut balan.
Si pasarile mame pe cuiburi adastara
sa scoata pui de aur, cu ciocuri de margean.
Iar dupa legea vietii si-a mortii, la soroace,
din fiecare coaja iesi un pui frumos.
Dar s-a-ntamplat sa iasa atunci dintr-o gaoace
un pui cum nici o closca pe-acolo n-a mai scos.
In loc de praf de aur si aripi smaltuite,
avea un strai ca fumul si ochii mari si tristi.
Iar pasarile toate priveau spre el uimite
si-l ciocanau toti puii pe camp si-n porumbisti.
Pe gatul ca o coarba curgea adesea sange
si nu-si gasea prieteni de doruri nicaieri.
Iar pe-nserat, la vremea cand orice pui se strange,
dorit de aripi calde si blande mangaieri,
venea si el sfielnic, cu ceilalti sa se culce,
ca sa-si aline trupul si sufletul beteag.
Dar nu gasea nici pace, nici mangaiere dulce,
ci lovituri taioase, ce-l izgoneau pribeag.
atunci, ascuns in umbra, privea cu lungi suspine
spre cuib ca spre-o cetate din plaiuri de povesti.
Si atipea pe scara, cu teama de jivine,
soptind usor: Mamic-o, de ce nu ma iubesti?…
Insa pe lac cand puii cu gheare rasfirate,
priveau uimiti spre apa, din umbra de rachiti,
el, puiul fara fala, plutea c-o maiestate,
de care cei cu gheare se minunau smeriti.
Dar el trecea departe in zarea diafana,
prin papura fosnita de vant leganator,
sa-si vindece in larguri a sufletului rana,
in freamatul de unde si de ceresc fior.
Iar sera, cateodata…intarziind pe ape,
acolo printre stele…parca sburau lumini…
Atunci, un svon de glasuri venea tot mai mai aproape…
si disparea deodata, in zarea de rubini…
Ah, glasurile-acelea care pareau ca-l cheama…
cum se-auzeau de dulce! Si-adeseori, stinger,
in graiul lui de taina, striga deodata: Mama!…
Si ramanea cu ochii cautatori spre cer…
Asa trecura zile si nopti de-nsingurare,
si puii cei de aur crescura ca feciori,
starnind prin colturi lupte si lafaind in soare
siraguri de margele si sclipet de culori.
Iar puiul fara slava si fara de prieteni,
tot mai urat, mai vanat si mai stinger crescu.
Dar toamna, cand pe coasta coboara vant prin cetini,
o tainica minune cu el se petrecu.
Caci vinetele pene i se facura albe,
si gatul ca o harfa taiata din omat.
Pareau ca-i sar pe umeri toti nuferii in salbe,
Iar el, pornind pe ape, fara-a privi-ndarat,
porni pe lac departe, in pacea leganata
si toata vremea noptii plutii in departari.
Dar catre zorii zilei se arata deodata
un palid nor de stele calatorind in zari.
Atunci, c-un strigat, puiul, sfarmand un strop in ploape,
aripile de nuferi le desfacu usor,
si, mangaind vazduhul, se ridica din ape
spre lebedele albe care-l chemau in zbor.

Si nimenea pe vale n-a cunoscut minunea,
cand puiul fara mama si fara mangaieri,
spre stolul de lumina a strabatut genunea
si-a disparut in zarea eternei primaveri…

Va mai fi oare maine?

O seara rece si o camera intunecata..pe genunchi la marginea patului, ea vorbea cu Tata…ii marturisea slabiciunile din ziua respectiva..cerea putere si intelepciune de a merge mai departe prin harul Sau…si din adancului sufletului a razbit prin intunericul noptii aceasta intrebare…

“Va mai fi oare maine,Doamne? Voi mai avea eu posibilitatea de a-mi duce mai departe misiune pe care mi-ai dat-o? Este de ajuns ceea ce am facut pentru Tine? Va mai fi oare maine? Daca nu, cum voi veni in Fata Ta, Doamne…sunt nevrednica…

Vreau sa fiu in prezenta Ta si ar fi minunat sa ma iei acasa…sa scap de murdaria acestei lumi..de poftele ei nebune…de glasul ei ispititor…de durere ..de suferinta…ar fi minunat sa nu mai fie maine…si totusi….

Va mai fi oare maine?”

Tata, astazi m-am trezit intr-o imbratisare calda si tandra a razelor de soare ce formau pentru a nu stiu cata oara o ploaie de binecuvantari deasupra capului meu…Soarele jucaus si vesel nu inceta sa imi lumineze camera,dar si sufletul..

Ca un copil sincer ce se roaga Tatalui Sau ceresc, Ti-am multumit si eu pentru ca …

“Doamne,mi-ai dat in dar inca o zi…O zi pe care sa o petrec in prezenta Ta, prin Duhul Tau cel Sfant..Astazi vreau sa Te onorez prin tot ceea ce sunt si tot ceea ce fac..Caci sunt Fiica Ta si nimeni nu poate schimba asta..Fii langa mine..Fii Taria mea, Ajutorul meu,Sprijinul meu caci vreau sa imi continui lucrul…timpul este scurt…

Te iubesc…”

Aceasta imi este dorinta..sa Te onorez azi,maine si in veci…

This is my desire, to honour You

Lord with all my heart I worship You

all I have within me

I give You praise

all that I adore is in You

Chorus:

Lord I give You my heart

I give You my soul

I live for You alone

Every breath that I take

Every moment I’m awake

Lord have Your way in me