Plin de vise şi speranţe, un olog se lasă purtat pe braţe de prietenii lui…După ce şi-a petrecut întreaga viaţă pe o rogojină, nădăjduind că într-o bună zi va putea alerga, va putea lucra, îşi va putea purta copilaşii în braţe, astăzi urma să aibă loc minunea…Domnul Isus Hristos îl va vindeca..oh, ba mai mult, îi vor fi iertate şi păcatele..
Acum gândeşte-te la un aspect ce scapă multora dintre noi…Acel olog a putut fi salvat în primul rând datorită prietenilor acestuia…care l-au purtat pe braţe până la Doctorul Suprem…
Această perspectivă este valorificată cu mult mai mult în cartea pastorului John Ortberg-”Toţi sunt normali până ajungi să-i cunoşti”…Şi principalul lucru care reiese din această întâmplare este importanţa prietenilor în viaţa noastră…
După cum şi autorul cărţii afirma…“Trăim într-o lume grăbită, un loc nu prea primitor pentru aceia care nu pot să alerge la fel de repede ca şi ceilalţi”…Şi deşi noi nu vrem sa recunoaştem,fiecare are rogojina lui..ne mişcăm diferit,unii mai repede,alţii mai lent, uneori rămânem ologi…si negăm cu desăvârşire faptul că am avea “rogojina” noastra…
Minunat este că în jurul nostru încă mai există acele fiinţe numite “prieteni” care ne poartă rogojina..Ei sunt acolo, chiar dacă noi nu-i vedem, chiar dacă sunt atât de neînsemnaţi, ei există…Şi atunci când se pare că totul în jur se prăbuşeşte, prietenul este acela care îţi aude strigătul…
Poate că te indoieşti cu privire la prietenii pe care îi ai..poate ţi se pare că eşti singur…singur în spaţiu..singur în convingeri…Însă priveşte cu atenţie în jur…s-ar putea ca mintea ta să fie prea ocupată cu “a căuta”, răspunsul aflându-se chiar sub ochii tăi…
Aminteşte-ţi că am fost creaţi să cunoaştem măreţia de a fi una…Şi deşi se spune că în noi există un gol de forma lui Dumnezeu..ei bine, în noi există două goluri…iar celălalt nu poate fi umplut decât prin prezenţa unui om..a unei fiinţe în stare să îţi poarte rogojina…
“Nu este bine ca omul să fie singur..”
Iar acum, ţine minte…“Oamenii înţelepţi nu folosesc cuptorul cu microunde când este vorba de relaţiile cu prietenii…Nu se poate să asculţi la repezeală…Nu se poate să plăngi cu cei ce plâng la repezeală…Nici nu poţi râde cu cei ce râd la repezeală…”
Poartă rogojina celui de lângă tine şi lasă-te purtat pe braţe…Nu eşti singur…E şI EL lângă tine…
Va fi lîngă tine mereu…Rezistă căci El te va salva…
I’ve been there a thousand times
I’ve felt the rain like a thousand knives
And it hurts
I know it hurts
I’ve been there like a fighter plane
Tryin’ fly my way through a hurricane
And it’s hard
I know it’s hard
Don’t be afraid
You’ll make it through
Just call out to me and I’ll come running to you
Hold on, hold on
When the current pulls you under
And your heart beats like thunder
Just give me your hand
And hold on, hold on
Unitl the storm is over
And I’ll be fighting for you
Just give me your hand and
Hold on
I’ll give you hope, I’ll give you faith
And if it’s dark, I’ll light the way
For you, for you
By your side, until the end
Until you’re standing tall again
I’m here, I’ll always be here
And if the tide, sweeps you out to sea
When your strength is gone, and it’s hard to believe
Hold on, hold on
When the current pulls you under
And your heart beats like thunder
Just give me your hand
And hold on, hold on
Until the storm is over
And I’ll be fighting for you
Just give me your hand
Ooooo so…
Hold on, hold on
When the current pulls you under
And your heart beats like thunder
Just give me your hand
And hold on, hold on
Unitl the storm is over
And I’ll be fighting for you
Just give me your hand
And hold on, hold on

iunie 30, 2008 la 20:03
da, Bya, mare dreptate ai ! prietenii sunt un dar din partea Tatalui nostru si o mare binecuvantare pentru vietile noastre ! pacat ca de atatea ori suntem intr-adevar superficiali cand ar trebui sa ne implicam cu toata inima si sa le fim alaturi. sa ne ajute Domnul sa invatam adevarata dragoste, care nu asteapta nimic in schimb si pune pret pe viata celui de alaturi asa cum pune Domnul Isus. si eo am fost purtata pe brate. multumesc pt prietenia ta
be blessed!
iunie 30, 2008 la 20:03
Multumesc,Emma..si tu esti si vei fi mereu o binecuvantare pentru mine..nu ai idee cat de mult inseamna prietenia ta pentru mine si faptul ca am pe cineva acolo caruia ii pasa…fii binecuvatata,surioara mea>:D<
iulie 8, 2008 la 20:03
Ehe, când a zis Blaise Pascal de acel gol a zis că “există un gol”…deci era vorba de unul dintre golurile inimii sau sufletului uman, nu a zis ca nu există mai multe
glumesc
Îmi place mult articolul. De fapt, mi-a adus aminte încă odată de importanţa şi valoarea pritenilor mei. Mulţumesc, Bia!
iulie 8, 2008 la 20:03
anytime,bro
waiting for new discoveries on my speach :-w