“Mi-aduc aminte, oh, mi-aduc aminte
de tinereţea ta, când mă urmai
cu lacrimi şi fior, fără cuvinte,
şi gata viaţa însăşi sa Mi-o dai…
M-ai fi urmat, departe sau aproape,
într-un mănos sau fără apă loc…
M-ai fi urmat, de-aş fi cerut, pe ape…
M-ai fi urmat, de-aş fi cerut, prin foc…
Într-un pământ uscat şi fără apă,
ţi-eram Izvor şi Hrană şi Umbrar…
Eram Eu Insumi Cel ce te adapă
şi îndeajuns ţi-era cerescul Har…
Şi nu doreai nici hrană şi nici haină,
nici casă, nici averi, nimic prea mult.
Pe-atunci, a propăşirii tale taină
era să fii cu Mine ne-ntrerupt.
Suprema bucurie-rugăciunea,
cântarea-n umbra sfintei părtăşii.
Zadarnic te chema afară Lumea.
Erai zdrobit de mila ei.
Mai ştii…?
În cămăruţa-nchisă pentru Lume,
în care stam de vorbă fără grai,
te dezmierdam cu negrăite nume,
iar tu…fără Cuvânt Mă adorai…
Dorinţa Mea ti-era suprema lege.
Ce fericire-n împlinirea sa!
Erai copilul Meu.
Eu-Domn şi Rege.
Desăvârşită-a fost umblarea ta!
Aveai atâta încredere în Mine,
ţâşnită din iubirea ta dintâi!
Cum aş putea sâ nu-Mi aduc aminte,
când azi, cu Mine-aşa puţin rămâi!
Azi ai pierdut şi golu-acela mare
ce decupa în tine Chipul Meu
şi te-ai pornit la marea căutare…
Te-ai săturat să fii înalt mereu,
Te-ai săturat de binecuvântare.
Ţi-e dor să cazi, să cauţi în zadar
Ţi-e dor să-nalţi din când în când altare,
să arzi spre alţii, însuţi, pe altar.
Dar nu ţi-e dor de slăvile divine
în care-ai fost cu totul împlinit…?
Nu ţi-este dor, cum Mie Mi-e de tine ?
De-ai şti cât Har ai încă de primit….!”
Aşa-mi vorbi Isus, prin Ieremia,
ţinând în mână ramul de migdal
şi când Şi-a şters o lacrimă, mânia
s-a ridicat în mine ca un val :
Cum am putut s-ajung atât de rece?
Cum am putut să nu Îl mai ador?
O, Doamne, pe alături nu îmi trece!
Mi-a fost de Tine-atât…atât de dor….
(Tatiana Topciu-Eterna primăvară)
O dragoste mai presus de raţiune…
El m-a ridicat…m-a iubit…m-a împlinit ca fiinţă…
Şi, deşi m-am depărtat de El de nenumărate ori, totuşi…Mă iubeşte, te iubeşte…
“Mi-aduc aminte încă de dragostea pe care o aveai când erai tânără, de iubirea ta când erai logodită, când Mă urmai în pustie, într-un pământ nesemănat…” (Ieremia 2:2)
Nu îţi este dor de El?
Take a look at the mountain
Stretching a mile high
Take a look at the ocean
Far as your eye can see
And think of Me
Take a look at the desert
Do you feel like a grain of sand?
I am with you wherever
Where you go is where I am
And I’m always thinking of you
Take a look around you
I’m spelling it out one by one
(Chorus)
I love you more than the sun
And the stars that I taught how to shine
You are mine, and you shine for me too
I love you yesterday and today
And tomorrow, I’ll say it again and again
I love you more
Just a face in the city
Just a tear on a crowded street
But you are one in a million
And you belong to Me
And I want you to know
That I’m not letting to
Even when you come undone
(Chorus)
I love you more than the sun
And the stars that I taught how to shine
You are mine, and you shine for me too
I love you yesterday and today
And tomorrow, I’ll say it again and again
I love you more
Shine for Me
Shine for Me
Shine on, shine on
Shine for Me
(Chorus)
I love you more than the sun
And the stars that I taught how to shine
You are mine, and you shine for me too
I love you yesterday and today
And tomorrow, I’ll say it again and again
I love you more
Niciun comentariu până acum.
nici un comentariu până acum
Comentarii RSS URI identificator TrackBack
Lăsați un comentariu
